Pentru toți cititorii de acolo, încălzirea globală este reală. Iar dacă sunteți un necredincios sau cunoașteți pe cineva care nu crede în acest lucru, tot ce putem face este să vă oferim fapte importante. În primul rând, trebuie să clarificăm diferența dintre vreme și climă. Vremea este un termen denotat pentru a descrie starea atmosferică pe termen scurt a unei anumite zone, în timp ce clima este un comportament pe termen lung al atmosferei.
Ei bine, încălzirea globală sau schimbările climatice sunt ceva ce se observă pe o scară de timp îndelungată, cu o creștere a temperaturii medii a Pământului. Observațiile și testele științifice multiple efectuate de-a lungul anilor arată că atmosfera noastră se încălzește într-un ritm fără precedent. În 2013, cel de-al cincilea raport de evaluare al IPCC (Grupul interguvernamental privind schimbările climatice) a concluzionat că, citez,
“Este extrem de probabil ca influența umană să fi fost cauza dominantă a încălzirii observate de la mijlocul secolului al XX-lea”. – IPCC Schimbări climatice 2013
15. Etimologia “schimbărilor climatice” și a “încălzirii globale”
Cele două cuvinte, “schimbări climatice”, au apărut pentru prima dată în mass-media mainstream în anul 1952, într-un articol de ziar care sugera o creștere globală a temperaturilor. Apoi, în 1957, ambele sintagme au apărut într-un raport care rezuma cercetările lui Roger Revelle privind creșterea nivelului de CO2 indusă de om în The Hammond Times.
Dar era vorba de un articol științific intitulat “Climatic Change: Are We on the Brink of a Pronounced Global Warming?” de Wallace S. Broecker în 1975, care a popularizat sintagma Încălzire globală. Sursa
14. Incendii sălbatice devastatoare
Incendii globale în 2008 de către satelitul Terra al NASA.
De cele mai multe ori, incendiile de vegetație afectează doar condițiile atmosferice locale, dar pot cauza probleme respiratorii și cardiovasculare grave pentru populația care locuiește pe o anumită rază în apropierea incendiilor. Cu toate acestea, un incendiu de vegetație la un nivel uriaș poate pompa o cantitate enormă de dioxid de carbon în atmosferă.
În timpul incendiilor de pădure din 1997 din Indonezia, au fost eliberate în atmosferă aproximativ 0,81 și 2,57 gigatone de CO2, ceea ce reprezintă aproximativ 30%-40% din emisiile de dioxid de carbon cauzate de arderea fosilelor în fiecare an.
13. Nivelul gheții din Marea Arctică scade cu 13,2% pe deceniu
Nivelul de gheață din Marea Arctică, cu permisiunea imaginii: NASA/NSIDC
Printre altele, NASA urmărește, de asemenea, nivelul de gheață rămasă în Marea Arctică, care în prezent scade cu o rată furioasă de 13,2% pe deceniu, asta în raport cu cele trei decenii anterioare (1981-2010). Graficul de mai sus arată nivelul de gheață din Marea Arctică în luna septembrie începând cu 1979. Nivelul de gheață din Marea Arctică atinge cea mai scăzută valoare în fiecare an în luna septembrie.
12. Tratatele ONU privind schimbările climatice
Protocolul de la Kyoto a fost pus în aplicare în 1997, care obligă statele semnatare să își reducă emisiile de gaze cu efect de seră, pe baza consensului că încălzirea globală are loc din motive antropogene. Apoi, în 2015, un alt acord major a fost adoptat de națiuni, ca răspuns strict la creșterea temperaturii globale.
Acordul de la Paris a prezentat o modalitate progresivă de a controla problema încălzirii Pământului, în care fiecare țară membră trebuie să își stabilească propriile obiective privind emisiile de carbon, să elaboreze planuri pentru a le atinge și să raporteze periodic progresele înregistrate. Obiectivul principal al acestui acord este de a menține temperatura globală mult sub 2 grade în secolul XXI.
În iunie 2017, când Statele Unite s-au retras din Acordul de la Paris sub administrația Trump, acest lucru a declanșat o critică la nivel mondial. Conform acordului, cea mai apropiată dată posibilă pentru retragerea Statelor Unite este noiembrie 2020.
11. Temperatura medie de la suprafața Pământului ar putea crește cu 2° până la 6°C până la sfârșitul acestui secol.
Există o relație directă între cantitatea de gaze cu efect de seră produsă și temperatura atmosferică, adică atâta timp cât vom continua să inundăm atmosfera cu gaze cu efect de seră, temperatura globală va continua să crească. Cu ajutorul modelelor climatice, cercetătorii de la Observatorul terestru al NASA au estimat că, până în anul 2100, temperatura medie la suprafața Pământului ar putea crește cu 2 până la 6°C.
10. Aflux record de gaze cu efect de seră
Conform unei cercetări din 2007, concentrația gazelor cu efect de seră, în special a metanului, a crescut cu 148% în anii care au trecut de la revoluția industrială.
Nivelul de CO2 a crescut, de asemenea, cu 36%. Dacă ne bazăm pe datele care au fost obținute din carote de gheață din Antarctica, care ne spun că nivelul actual este mult mai mare decât orice în ultimii 650.000-800.000 de ani.
Un raport publicat de WMO Green House Bulletin în 2016, a indicat că concentrația de CO2 în atmosferă a atins 400 ppm (parte pe milion) pentru prima dată în 2015.
9. Inundațiile s-ar putea tripla până în anul 2030
Potrivit unor studii separate realizate de diverse organizații, inclusiv de World Resource Institute, totalul populației mondiale care trăiește sub zona inundabilă va crește cel mai probabil de la 21 de milioane la 54 de milioane până la începutul anilor 2030. Din punct de vedere economic, creșterea numărului de inundații la nivel mondial ar însemna o scurgere de miliarde și miliarde de dolari din avuția națiunilor.
De exemplu, institutul identifică faptul că 40 de miliarde din PIB-ul total al Indiei este expus inundațiilor în fiecare an, iar până în 2030 această sumă ar putea ajunge până la 154 de miliarde de dolari.
8. Creșterea alarmantă a temperaturii globale
Pe o perioadă de timp de 132 de ani, din 1880 până în 2012, temperatura medie globală la suprafață a crescut cu 0,85°C. Și numai din 1906 până în 2005, temperatura medie la suprafață a crescut cu 0,18°C. De la sfârșitul anilor 1970, temperatura medie a troposferei inferioare a crescut cu 0,12 până la 0,135 °C la fiecare zece ani.
Studiile climatice istorice indică faptul că temperatura globală a rămas în mare parte stabilă pe parcursul a 2000 de ani, deci înainte de 1850. Cu toate acestea, au avut loc unele fluctuații regionale în timpul Perioadei Calde Medievale și a Micii Epoci Glaciare.
7. Producția stabilă de radiații a Soarelui
Relația dintre CO2, temperatură și petele solare începând cu anul 1850 Imagine din partea dvs: Leland McInnes
Oamenii de știință nu s-au împiedicat doar de faptul că oamenii au o contribuție majoră la încălzirea globală. De mult timp, cercetătorii studiază posibilul rol al Soarelui în schimbările recente ale climei Pământului. În cadrul studiului, aceștia au folosit modele specifice ale climei Pământului.
Cu toate acestea, aceste modele nu au reușit să se potrivească cu nivelurile rapide de încălzire globală observate în ultimele decenii. Iradierea solară măsurată de diverși sateliți climatici a arătat că, de fapt, emisia radiativă a Soarelui nu a crescut din 1978.
6. Vom consuma resursele anului 2017 până în luna august
Ziua Supraexploatării Pământului este un eveniment anual în care consumăm toate resursele naturale pe care natura le produce într-un an. Facem acest lucru în mai multe moduri, cum ar fi recoltarea excesivă, defrișările, pescuitul excesiv etc. Dar adevărata problemă este că, în fiecare an, această dată devine din ce în ce mai devreme. În anul 2000 a fost în octombrie, apoi în 2015 a avut loc pe 13 august, iar în 2017 a căzut pe 2 august.
5. Oceanele lumii sunt acum cu 26% mai acide, decât erau înainte de Revoluția Industrială
Revoluția industrială din Europa secolului al XVIII-lea a reprezentat un punct de cotitură major în istoria lumii. Istoricii consideră că a fost al doilea cel mai important lucru după domesticirea vitelor, din punct de vedere economic. Dar a avut un cost.
De la revoluția industrială, valoarea medie a pH-ului oceanelor lumii a scăzut cu 0,1, ceea ce le face cu aproximativ 26% mai acide decât în urmă cu 3 secole. Se preconizează că va scădea cu încă 0,2 unități până în anul 2100.
Citește și: 15 fapte interesante despre Pământ pe care poate nu le știi
4. Ciclurile Milankovitch și tendința inversă de răcire a Arcticii
Efectele precesiunii asupra anotimpurilor Image Courtesy: Krishnavedala
Înclinarea axială naturală a Pământului și forma orbitală în jurul Soarelui provoacă variații ciclice ale cantității de radiație solară care ajunge pe Pământ, iar acest lucru afectează, la rândul său, modelele climatice de pe această planetă. Aceste momente colective se numesc ciclurile Milankovitch.
În ultimii aproximativ o mie de ani, tocmai acest fenomen a declanșat o tendință de răcire lentă în regiunea arctică. Dar acum, cercetătorii sunt destul de siguri că efectul de seră a inversat efectul de răcire, cândva în secolul XX
3. Schimbările climatice dăunează Marii Bariere de Corali
Marea Barieră de Corali este cu siguranță una dintre minunile naturii pe care oamenii ar trebui să o păstreze. Dar se pare că noi facem exact opusul. În 2017, s-a raportat că aproximativ 33% din Marea Barieră de Corali a fost afectată din cauza procesului cunoscut sub numele de albire a coralilor. Cercetătorii sunt aproape siguri că cele mai multe dintre ele nu mai sunt în stare să se refacă.
Albirea coralilor are loc doar în condițiile în care temperatura apei devine prea ridicată, ceea ce forțează algele care trăiesc în coralii respectivi să se alunge. În consecință, coralul își pierde culoarea normală și devine alb.
2. Creșterea nivelului mării
Ritmul actual de creștere a nivelului global al mării este cel mai rapid observat în ultimii 2.700 de ani sau chiar mai mult, iar în fiecare an apa oceanică crește cu 3,4 mm. Cercetătorii au ajuns la această concluzie după ce au analizat diferențele de temperatură la nivel global de-a lungul a trei secole, folosind date ecologice și date ale marometrelor din peste 60 de locații din întreaga lume.
1. Încălzirea globală nu este o preocupare principală pentru majoritatea oamenilor
Potrivit unui studiu realizat de YouGov, cetățenii din întreaga lume consideră că problema încălzirii globale este a treia cea mai gravă problemă cu care ne confruntăm în prezent, după terorismul internațional și sărăcie. Dacă cercetăm în profunzime datele furnizate de agenție, este clar că majoritatea populației din țările dezvoltate este mai preocupată de probleme precum creșterea populației și terorismul global.
Citește și: 27 de fapte interesante despre atmosfera Pământului
Dar, pe de altă parte, datele arată că schimbările climatice reprezintă o problemă foarte serioasă pentru oamenii care trăiesc în țările asiatice, cum ar fi Hong Kong și Singapore. Unele națiuni europene, precum Suedia și Danemarca, împărtășesc însă o preocupare similară.