- Potrivit serviciului Copernicus Climate Change Service, 2019 a fost al doilea cel mai cald an înregistrat vreodată.
- Concentrațiile globale de dioxid de carbon în atmosferă au crescut cu 2,3 ± 0,8 ppm în 2019.
Înțelegerea schimbărilor atmosferice și climatice din trecut ne ajută să ne adaptăm la mediul în continuă evoluție al Pământului. Cu toate acestea, astfel de măsurători nu sunt repartizate în mod egal pe glob: unele regiuni au date care se suprapun, în timp ce altele nu au deloc date.
Pentru a oferi o imagine clară, Serviciul Copernicus de monitorizare a atmosferei (CAMS) și Serviciul Copernicus pentru schimbări climatice (C3S) fuzionează observațiile în seturi de date unice. Ambele servicii sunt gestionate de Centrul European pentru prognoze meteorologice pe termen mediu.
Recent, C3S a dezvăluit că 2019 a fost al doilea cel mai cald an înregistrat vreodată. Și a fost cel mai călduros an din Europa (cu o mică diferență). De fapt, ultimii 5 ani au fost cei mai călduroși, 2016 fiind cel mai călduros an înregistrat.
Datele oferă, de asemenea, o imagine completă a temperaturilor și a dioxidului de carbon (CO2) la scară globală.
Concentrațiile de CO2 continuă să crească
Constatările se potrivesc cu proiecțiile anterioare ale Organizației Meteorologice Mondiale și ale Proiectului Global de Carbon (GCP) pentru 2019. Conform estimărilor OMM, 2019 ar urma să fie probabil al doilea sau al treilea cel mai cald an, în timp ce atât GCP, cât și OMM au sugerat că concentrațiile de dioxid de carbon din atmosferă vor continua să crească.
Datele au dezvăluit 5 puncte-cheie:
1. 2010-2019 a fost cel mai cald deceniu înregistrat vreodată.
2. În 2019, temperatura medie la suprafața Pământului a fost cu doar 0,04°C mai mică decât în 2016.
3. 2019 a fost cel mai călduros an al Europei, cu puțin înaintea anului 2018.
4. În ultimii 5 ani, temperatura medie a rămas cu aproape 1,2°C mai mare decât nivelul preindustrial stabilit de Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice.
5. Concentrațiile globale de dioxid de carbon în atmosferă au crescut cu 2,3 ± 0,8 ppm (părți pe milion) în 2019.
Sursa: Serviciul pentru schimbări climatice | Comisia Europeană
Comparativ cu temperatura medie din perioada 1981-2010, cea mai semnificativă încălzire a avut loc în regiunile mari din Arctica și Alaska. Multe părți din Africa de Sud, Australia, Europa de Sud și de Est au fost mai calde decât media. Cu toate acestea, temperaturile anuale din sud-estul și centrul Canadei au fost sub medie.
Temperatura aerului la o înălțime de 2 metri | Credit: C3S
Aceste informații vor ajuta organizațiile, factorii de decizie politică și oamenii să ia decizii în cunoștință de cauză cu privire la calitatea aerului pe care îl inhalăm și la atenuarea schimbărilor climatice.
Cum se măsoară vremea la nivel global
Pentru a unifica observațiile în seturi de date unice, oamenii de știință folosesc o tehnică specială de procesare numită “reanaliză”. Aceasta utilizează un proces complex de asimilare a datelor pentru a combina modelele numerice computerizate ale atmosferei cu observațiile existente din lumea reală, captate pe parcursul a zeci de ani.
Această tehnică permite oamenilor de știință să producă reprezentări complete și coerente ale compoziției atmosferice și climatice de-a lungul timpului. Iar informațiile folosite pentru a construi astfel de informații sunt colectate din mai multe surse, inclusiv sateliți și stații terestre.
Citiți: Încălzirea globală va reduce eficiența celulelor solare
Diferiți parametri (cum ar fi temperaturile, monoxidul de carbon, presiunea atmosferică) sunt ponderați diferit în funcție de acuratețea metodelor de măsurare. Acest lucru se face pentru a genera reprezentări cu o rezoluție mai mare atât în spațiu, cât și în timp.
