Condiționarea operantă, cunoscută și sub numele de condiționare instrumentală, este o metodă de învățare care utilizează pedepse și recompense pentru comportament. În cadrul acestei metode, se stabilește o legătură între un comportament și o consecință (pozitivă sau negativă) pentru acel comportament.
De exemplu, atunci când o maimuță apasă pe un buton când un LED este aprins, primește o banană ca recompensă. Atunci când apasă pe buton când LED-ul este oprit, primește un șoc electric ușor. Ca urmare, ea învață să apese butonul când LED-ul este aprins și îl evită când LED-ul este stins. De fapt, maimuța formează o legătură între comportament (apăsarea butonului când LED-ul se aprinde) și consecințele (primește o banană).
Condiționarea operantă a fost studiată pentru prima dată în profunzime de un psiholog american, Edward Lee Thorndike, la sfârșitul secolului al XIX-lea. El a avansat un principiu psihologic numit legea efectului.
Conform acestei legi, acțiunile care duc la rezultate favorabile au o probabilitate mai mare de a fi repetate, în timp ce cele urmate de rezultate nefavorabile au o probabilitate mai mică de a fi repetate.
Cu toate acestea, Burrhus Frederic Skinner a fost cel care a teoretizat faptul că acțiunile unui individ și consecințele acestor acțiuni pot fi folosite pentru a înțelege învățarea și comportamentul uman. El a inventat termenul de “condiționare operantă”
Condiționarea operantă este o versiune modificată (mai bună) a legii efectului și se bazează pe o premisă la fel de simplă. Acțiunile urmate de întărire vor fi întărite și este mai probabil să fie repetate în viitor. În mod similar, acțiunile care sunt urmate de pedeapsă sunt slăbite și este mai puțin probabil să fie repetate.
Există patru elemente cheie în condiționarea operantă:
- Întărirea pozitivă apare atunci când un răspuns este recompensator. Aceasta crește frecvența acelui răspuns (comportament).
- Întărirea negativă apare atunci când un răspuns este urmat de eliminarea unui eveniment nefavorabil, crescând astfel frecvența comportamentului inițial.
- Pedeapsa pozitivă apare atunci când un răspuns este urmat de un rezultat nefavorabil. Aceasta scade frecvența acelui răspuns (comportament).
- Pedeapsa negativă apare atunci când un răspuns este urmat de eliminarea unui rezultat favorabil, reducând astfel frecvența comportamentului inițial.
O altă consecință importantă (dar adesea ignorată) este extincția, care apare atunci când un răspuns care a fost anterior întărit/ pedepsit nu mai este eficient. De exemplu, dacă nu mai recompensați maimuța cu o banană de fiecare dată când apasă un buton, aceasta va apăsa butonul mai rar și, în cele din urmă, se va opri. În acest caz, se va spune că apăsarea butonului este “stinsă”
Multe lucruri pe care le facem sunt fie direct, fie indirect influențate de condiționarea operantă. Pentru a explica mai bine acest fenomen, am adunat câteva dintre cele mai bune exemple de condiționare operantă pe care oamenii le văd în viața de zi cu zi.
14. Un elev este aplaudat în timpul unei dezbateri
Credit imagine: Baza militară aeriană Mountain Home
Reforțator pozitiv: Aplauze, încurajări și oferirea de laude.
Reforțator negativ: Elevii care sunt luați în râs pentru că fac eforturi.
Dezbaterile și activitățile de vorbire în public sunt adesea organizate în școli pentru a îmbunătăți abilitățile de comunicare ale elevilor. Luați în considerare un scenariu în care un elev participă pentru prima dată la o dezbatere.
Dacă este aplaudat de profesori și de colegi, el/ea va fi încurajat/ă să participe la activități similare în viitor. Cu toate acestea, dacă oamenii fac mișto de eforturile sale, el/ea poate dezvolta trac sau poate ajunge să nu-i placă astfel de activități.
13. Obținerea de stimulente și bonusuri
Credit foto: lynda.com
Reforțator pozitiv: Bonus de performanță, oportunități de călătorie, creșterea pauzei de masă.
Conceptul de întărire pozitivă este utilizat pe scară largă la locul de muncă. Compania îi recompensează adesea pe lucrători pentru încurajarea productivității și a motivației. Deși este un lucru minunat, recompensa nu trebuie să fie la scară mare. O notă specifică de genul “mulțumesc pentru că ai făcut o treabă excepțională la acest proiect” servește ca o formă zilnică de întărire pozitivă.
Managerul de fonduri speculative, de exemplu, primește un onorariu de stimulare dacă un fond are performanțe bune într-o anumită perioadă. Valoarea onorariului se bazează, de obicei, pe câștigurile nete realizate sau nerealizate. Astfel de stimulente încurajează managerii să își asume riscuri supradimensionate pentru a crește randamentele.
12. Reduceri și programe de loialitate
Stimulator pozitiv: Reduceri de sesiune, gesturi mici, cum ar fi e-mailuri de urmărire.
De mai bine de secole, mărcile au folosit întărirea pozitivă ca modalitate de a crește achizițiile repetate, valoarea medie a comenzilor și de a construi legături puternice cu clienții lor.
Multe companii oferă reduceri speciale și experiențe exclusive pentru a-i încuraja pe clienți să exploreze mai mult mărcile lor. Unele oferă asistență excelentă pentru clienți și programe de fidelizare pentru a susține creșterea pe termen lung.
11. Dresarea unui câine pentru a sta jos
Dresorii de animale aplicau practicile de condiționare operantă cu mult înainte ca acest concept să fie numit și studiat. Dacă sunteți proprietarul unui animal de companie, este posibil să îl fi folosit și dvs.
De exemplu, dacă îi cereți unui câine să se așeze, iar el se așează în cinci secunde, îi dați o recompensă. Dacă nu face asta, nu primește nimic. Repetați acest lucru de mai multe ori, iar el va învăța să stea ori de câte ori îi cereți (comportamentul său este întărit). Este un mod foarte eficient de a dresa câinii și alte animale.
10. Amintiri constante pentru a actualiza software-ul de calculator
Întărire negativă: Notificări enervante de actualizare a software-ului
La fel ca întăritorii pozitivi, și întăritorii negativi cresc apariția unui comportament specific. Cu toate acestea, mai degrabă decât să adauge un stimul pozitiv, funcționează prin eliminarea unei condiții negative care provoacă enervare și disconfort.
Notificările pe care le primiți pentru actualizarea software-ului este unul dintre exemplele perfecte de întărire negativă. Odată ce ați actualizat software-ul, notificarea dispare. Există, de asemenea, o mare probabilitate ca în viitor să faceți actualizarea preventiv pentru a evita astfel de notificări enervante în primul rând.
9. Servicii cu reclame frecvente
Întărire negativă: Reclame scurte la intervale regulate.
Multe servicii online utilizează întărirea negativă pentru a-și crește numărul de abonați. De exemplu, Spotify le permite utilizatorilor să asculte muzică gratuit cu reclame frecvente. Peacock, o platformă de streaming video, le permite utilizatorilor să urmărească gratuit emisiuni TV și filme populare cu reclame scurte.
Acest lucru îi determină pe utilizatori să treacă la un plan premium (pentru servicii neîntrerupte) fără a-i împiedica să acceseze serviciul.
8. Punerea căștilor pentru a masca zgomotul
Credit imagine: CodingDojo
Să presupunem că alături are loc o petrecere și că mâine aveți un examen. Nu vă puteți concentra din cauza muzicii puternice, așa că vă puneți o cască de anulare a zgomotului. Este o modalitate excelentă de a diminua sunetele neplăcute.
Unii oameni folosesc adesea căști Bluetooth wireless pentru a bloca zgomotele externe, cum ar fi sforăitul, lătratul și alte distrageri la culcare. În astfel de cazuri, punerea căștilor vă ajută să eliminați condițiile negative/neplăcute.
7. Părinții care evită crizele de furie ale copiilor
Reforțator negativ: Plânsul și văicăreala copilului.
Cei mai mulți părinți folosesc întărirea negativă în mod neintenționat. De exemplu, tatăl îi spune unui copil mic să nu se mai joace și să meargă la culcare, lucru pe care copilul îl urăște. Copilul mic se plânge atunci, protestează și face un acces de furie. Tatăl cedează îi permite copilului să se joace pentru a opri tantrumul.
În acest caz, plânsul și scâncetele copilului reprezintă un stimul aversiv pentru tată. Când acesta cedează, stimulul aversiv dispare. Acest lucru consolidează comportamentul de cedare al tatălui. În același timp, mersul la culcare este un stimul aversiv pentru cel mic. El face crize de furie pentru a evita acest lucru, ceea ce întărește comportamentul de a face crize de furie. În acest fel, se produce o întărire atât pentru tată, cât și pentru copil, fără ca aceștia să știe.
6. Insultarea elevilor pentru comportamente neadecvate
Pedeapsa pozitivă: Profesorul insultă un elev în fața întregii clase.
Un elev care întârzie des la ore este insultat de profesor în fața întregii clase. Pentru a evita o astfel de rușine pe viitor, el începe să ajungă la timp.
Astfel de pedepse s-au dovedit a fi eficiente și în stoparea comportamentelor nepotrivite ale elevilor, cum ar fi vorbitul perturbator, interferența inutilă cu activitățile de predare, hărțuirea colegilor de clasă și lipsa de politețe față de profesor.
5. Retragerea telefonului adolescentului
Pedeapsă negativă: Limitați utilizarea internetului de către copii sau luați-le smartphone-ul.
Unii părinți folosesc pedeapsa negativă pentru a modifica comportamentul adolescenților. De exemplu, dacă un băiat nu-și curăță toată camera în fiecare duminică, părinții îi iau telefonul pentru două zile.
În acest caz, telefonul, care este luat, acționează ca un stimulent pozitiv pentru băiat. Pedepsirea prin limitarea timpului de utilizare a internetului sau a activităților în aer liber ar putea, de asemenea, să ajute la obținerea acelorași rezultate.
4. Primirea unei amenzi pentru o infracțiune
Pedeapsă negativă: Banii ca pedeapsă.
Diverse tipuri de amenzi, cum ar fi amenzile pentru depășirea vitezei sau amenzile pentru aruncarea gunoiului, sunt adesea prezentate ca exemple ale procesului de condiționare operantă. Dacă primiți o amendă pentru că ați depășit limita de viteză, acesta ar fi cazul pedepsei negative, în care vi se ia ceva în urma unui comportament.
Guvernul ia o anumită sumă ca sancțiune cu intenția aparentă de a reduce comportamentul de depășire a vitezei. Pentru a evita astfel de amenzi, oamenii continuă să respecte regulile.
3. Recompensele în jocurile video
Întărirea pozitivă: Câștigă mai multe puncte și deblochează următoarele niveluri.
Cele mai multe jocuri video sunt concepute în jurul unei bucle de constrângere, adăugând o întărire pozitivă printr-un program cu rată variabilă pentru a menține angajarea jucătorului. Acest lucru duce adesea la dependența de jocuri video.
În aproape toate jocurile, jucătorilor li se cere să îndeplinească un set de sarcini și să depășească obstacole. Odată ce le realizează, sunt recompensate puncte suplimentare și sunt deblocate niveluri mai dificile. Acest lucru încurajează jucătorii să continue să joace și să se străduiască să ajungă la nivelul următor. Cu toate acestea, dacă fac obstacolele prea dificile, jucătorii își vor pierde în cele din urmă interesul.
Citește și: 22 de fapte fascinante despre jocurile video
2. Mustrare verbală
Pedeapsă pozitivă: Mustrare și avertisment.
Un inginer de la o companie de tehnologie este surprins uitându-se la Netflix în timpul orelor de lucru în loc să dezvolte aplicația. Managerul de proiect îl cheamă în biroul său și îi dă inginerului o mustrare verbală.
În cadrul mustrării verbale, managerul ar putea discuta despre politicile și consecințele care se vor întâmpla dacă inginerul este prins din nou. Inginerul își va aminti de mustrare și nu va mai deschide Netflix în birou.
1. Mersul în picioarele goale pe un trotuar fierbinte
Pedeapsă pozitivă: Durere și arsuri termice.
Consecințele naturale sunt cea mai bună formă de pedeapsă pentru că te învață despre viață. Luați în considerare un exemplu simplu, cel al unei suprafețe de asfalt fierbinte. Vara, asfaltul absoarbe multă căldură, iar temperatura sa poate ajunge cu ușurință la peste 160°F.
Citește: 11 cele mai bune exemple de condiționare clasică în viața reală
Dacă o persoană desculță pășește pe acest pavaj fierbinte, s-ar putea să se ardă serios după un minut de contact cu pielea. Durerea pe care o simte acționează ca un stimul neplăcut, care reduce probabilitatea viitoare ca persoana să meargă desculță pe un pavaj fierbinte.