Muntii Fagaras Carpatii Meridionali Varful Moldoveanu

Muntii Fagaras reprezinta o imensa formatiune montana a Carpatilor Meridionali, desfasurata longitudinal, dinspre est catre vest, pe o distanta de aproximativ 70 km. Suprafata terestra ocupata de aceasta grupa muntoasa este printre cele mai mari din tara, echivaland cu 2.400 kmp.

in regiunea de nord, Muntii Fagaras sunt separati de Depresiunea Fagarasului printr-o imensa panta, iar spre sud sirul de culmi este intrerupt de formatiunile depresionare Campulung, Bradetu, Arefu si Jiblea. in est delimitarea este facuta de raurile Barsa Grosetului si Dambovita, iar in vest muntele este taiat de Valea Oltului.

Cele mai inalte varfuri din Muntii Fagaras ce depasesc cota de 2500 m, enumerate in ordine descrescatoare, sunt Negoiu cu 2535 m, Vistea Mare cu 2527 m, Caltun – Lespezi cu 2522 m, Vanatoarea lui Buteanu cu 2507 m, Cornu Caltunului cu 2510 m, Hartopu masoara 2506 m si Dara cu 2501 m. Cel mai inalt varf din Romania, Varful Moldoveanu, atinge impresionanta inaltime de 2544 m si vegheaza atat peste celelalte sapte terminatii de peste 2500 de m, dar si peste 42 de varfuri ce depasesc pragul de 2400 m si mai mult de 150 de culmi de peste 2300 m.

 Supranumiti si Alpii Transilvaniei de savantul francez Emmanuel de Martonne, acestia confirma asocierea prin densitatea remarcabila de abrupturi adanci, varfuri si muchii inguste.

Clima Muntilor Fagaras este aspra, avand influente subpolare valorile temperaturii scazand odata cu cresterea altitudinii. Variatiile intre 20 si -38 grade Celsius impreuna cu precipitatiile abundente determina avalanse pe perioada iernii, fapt ce face impracticabil Transfagarasanul, drum ce strabate muntele.

Fondul botanic al masivului este foarte bogat, cuprinzand tipuri de vegetatie specifice mai multor altitudini.  Astfel, pana la 1700 m pot fi intalnite paduri dese, luminisuri, fanete si poieni, precum si numeroase specii de erbacee. Poalele masivului sunt impanzite de paduri vechi de fag, din ale caror luminisuri rasar salcii, mesteceni, plopi, dar si tufe de zmeura si mure.

Nivelul cuprins intre 1100 si 1700 m este monopolizat de splendide paduri de conifere ce cuprind specii printre care putem numara bradul, molidul, pinul, laricele, tisa, pe alocuri zambrul si mai frecvent jneapanul, cateva dintre acestea fiind declarate ocrotite.

Golul alpin de la mari altitudini este predominat de pasuni si nenumarate specii de flori, printre care putem intalni specii rare si ocrotite precum Floarea de colt, Sangele Voinicului si Iedera Alba.

Fauna Muntilor Fagaras este de asemenea bine reprezentata, intinderile de paduri fiind animate de ursul carpatin, mistreti, jderi, rasi, veverite, vulpi, lupi si cerbi, animale comune mai tuturor padurilor romanesti, dar si de numeroase specii de pasari, printre care unele protejate, soparle si serpi.

 Nelipsite nu sunt nici traseele montane, ce croiesc drum prin salbaticia muntelui catre varfuri, chei, defilee, asezari lumesti de la poale, oferind un spectacol de peisaje de neuitat ce vor ramane cu siguranta adanc intiparite in memoria celor dornici sa le parcurga, dar si catre multe alte obiective aflate pe raza Muntilor Fagaras.  

Parerea ta ne intereseaza!

Written by Paul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

GIPHY App Key not set. Please check settings

Garda nationala de mediu Brasov

in ce domenii isi doresc romanii sa lucreze peste hotare?