Oficiul pentru Imigrari Brasov

in Martie, natura si intreaga suflare revin la viata

Martie este a treia luna din an, conform calendarului Gregorian, cel mai utilizat pe glob in zilele noastre. Aceasta reprezenta inceputul anului, conform calendarului Iulian si era denumita Martius, insa mai tarziu, romanii din antichitate au schimbat cu 1 Ianuarie inceputul anului, iar Martie a devenit a treia luna. Numele sau il celebreaza pe Marte, zeul roman al razboiului si se considera ca aduce primavara – un anotimp al renasterii.

Natura iese din “hibernare”

 Primavara, in partea de nord a globului, incepe cu echinoctiul de primavara, care este specific perioadei cuprinse intre 19 si 21 martie. in aceste zile, centrul soarelui este direct perpendicular pe Ecuator. Luna martie poate fi totodata stapanita de vanturi, dar si de caldura soarelui. Zilele racoroase pot sa apara la fel de frecvent precum cele blande si insorite. in Emisfera Nordica multe animale isi termina perioada de hibernare, iar plantele revin la viata in timpul acestei luni. Copacii infloresc, iar bobocii verzi incep sa rasara. Prima salcie plangatoare si florile salbatice pot fi gasite in paduri. Majoritatea broastelor isi depun ouale. Ursii treziti dupa hibernare isi parasesc culcusurile de iarna. iar gastele si ratele salbatice isi incep zborul spre nord. Luna martie are numeroase sarbatori religioase sau zile nationale. Astfel ca, in Statul Nebraska se celebreaza pe data de 1 Martie admiterea in Statele Unite ale Americii; in Statul Texas se sarbatoreste pe 2 Martie independenta de Mexic; pe 4 Martie in Pennsylvania se comemoreaza garantarea cartei statului lui William Penn in 1681; irlandezii celebreaza pe 17 Martie sarbatoarea sfantului Patrick; in Maryland pe 25 Martie exista o aniversare a primilor colonisti din anul 1634; tot in martie are loc si festivalul evreiesc Purim, in a patrusprezecea zi a lui Adar, conform calendarului evreiesc; iar in Romania sarbatorim, bineinteles, pe 1 Martie martisorul, pe 8 Martie ziua femeii, iar pe 9 Martie, conform calendarului ortodox, Sfintii Mucenici.


Superstitii… de primavara

Exista multe supersitii in ceea ce priveste luna martie. Auzim deseori ca „martie vine asemenea unui leu si pleaca precum un miel”. Aceasta inseamna ca, primele zile din martie sunt aproape intotdeauna mai racoroase, mai capricioase, in vreme ce ultimele sunt calde si blande. O alta zicala spune ca „aprilie imprumuta de la martie trei zile, si toate sunt rele”. Aceasta se refera la faptul ca primele trei zile din aprilie sunt asemanatoare lunii martie. O a treia credinta ne spune ca „primele trei zile din martie sunt zile oarbe” pentru ca sunt nenorocoase. Daca ploua in aceste zile, se presupune ca fermierii vor avea o recolta saraca.

Ritualuri agrare… de primavara

Chiar daca numai batranii isi amintesc de ele, ritualurile oculte nu ocolesc in luna lui Martisor nici satul romanesc. Dar acestea vizeaza mai mult sfera agrara. Deschiderea sezonului agricol, apicol si a celui pastoral atrageau in trecut practicile vrajitoresti de luare a manei. Accentul era pus si pe siguranta si curatenia casei. in ziua de Macinici, femeile inconjurau casele cu cenusa pentru a nu intra sarpele in casa. Se spunea ca era bine ca pe data de 9 martie sa se manance patruzeci de pestisori pentru a se elimina riscul de inec si a indeparta duhul necurat. Tot in aceasta zi incepeau toate fermecaturile, vrajitoriile pentru luarea manei din camp, casa si familie, ele terminandu-se in Joia mare inainte de Pasti. si ziua de 25 martie avea o semnificatie aparte, considerandu-se ca era una propice de a inconjura casa cu tamaie, ca nicio dihanie sa nu se apropie de ea. Exista obiceiul ca in aceasta zi, inainte de rasaritul soarelui, un copil sa alerge in jurul gospodariei, tarand un lant de care atarnau cateva clopote, pentru a indeparta spiritele rele.

Babele – Zilele Dochiei

1 martie, prima zi a primaverii, aduce nu numai sarbatoarea Martisorului, dar si una dintre cele mai importante mituri ale traditiei romanesti: zilele Dochiei sau Babele. in jurul acestui personaj mitologic s-au nascut mai multe povesti, fiecare intruchipand-o pe Baba Dochia in mai multe ipostaze. Despre una dintre variante se afirma chiar ca ar sta la baza etnogenezei poporului roman. Este vorba despre mitul “Traian si Dochia”. Se spune ca Dochia, fata lui Decebal ii cade draga lui Traian, cuceritorul Daciei. Urmarita de trupele lui Traian, ea se ascunde in munti impreuna cu oile ei, unde se transforma intr-o batrana cu oi cu ajutorul Maicii Domnului (sau al lui Zamolxis, in unele surse). O alta legenda despre Baba Dochia este legata de o pastorita cu vreo 20 de oi transformata in stana de piatra pentru ca a sfidat intemperiile declansate de zeul Gebeleizis, stapanul stihiilor naturii la daci. Aceasta varianta ne aminteste de destinul zeitei Niobe, zeita traca, ce se mandreste cu cei 7 fii si cele 7 fiice ale sale fata de zeita Hera. Drept pedeapsa Hera ii omoara copiii, iar aceasta de durere se transforma in stana de piatra. Altii povestesc despre Baba Dochia ca o femeie batrana, rea si cicalitoare care vrea sa scape de nora ei punand-o la tot felul de incercari imposibil de realizat. intr-o zi o trimite la rau sa spele lana cea alba pana s-o innegri. Nereusind sa indeplineasca porunca soacrei, fata incepe sa planga si se trezeste cu doi barbati langa ea, Dumnezeu si Sf. Petru care, auzindu-i povestea, ii innegresc lana. Soacra vazand ca nora vine cu lana neagra o trimite inapoi sa faca lana la loc alba. Pe cand se chinuia fata sa albeasca lana apar iar cei dou batrani care in loc sa ii faca lana alba o trimit sa culeaga flori si fragi pe care sa i le daruiasca soacrei. Vazand florile si fragii, baba uita de lana si isi lua oile si pe fiul sau, Dragobete, sa plece la munte fiind convinsa ca a venit primavara. Se imbraca cu 9 cojoace (zilele Dochiei) de care se leapada treptat pe parcursul calatoriei. Dupa 9 zile, in urma unui inghet Baba Dochia se transforma in stana de piatra impreuna cu oile ei. in traditia romaneasca intre 1 si 9 martie se spune ca Dochia isi implineste destinul urcand muntele, impreuna cu turma sa de oi. Aceste zile sunt cunoscute ca zilele Dochiei sau Babele cand vremea este schimbatoare datorita caracterului capricios al Babei Dochia. Semnificatia povestii babei Dochia, prezentata sub forma conflictului dintre nora si soacra, se refera, de fapt, la confruntarea dintre anul vechi si anul nou, dintre iarna si vara, dintre frig si caldura, dintre sterilitate si fecunditate. Printre obiceiurile populare din luna Martie s-a pastrat traditia ca fiecare sa-si aleaga o Baba intre 1-9 martie. Legenda Babelor spune ca si in functie de starea vremii se prezice caracterul si norocul persoanei respective in acel an. Folclorul romanesc prin aceste legende si mituri devine o importanta sursa de inspiratie pentru multi prozatori si poeti. Veridicitatea legendei Babei Dochia este oferita de rocile din muntii Ceahlau, o marturie incontestabila a acestui mit romanesc.

Parerea ta ne intereseaza!

Written by Paul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

GIPHY App Key not set. Please check settings

Serviciul de ambulanta Sacele

ANPM