Regiunea Banat

Regiunea Banat este consemnata istoric in anul 101 d.Ch., in comentariile imparatului Traian asupra razboaielor dacice, iar in anul 102 apare denumirea castrului roman Tibiscum. Zona a cunoscut o feudalizare timpurie, in sec.X-XI d.Ch., cand a existat voievodatul romanesc condus de Glad, avand capitala in Morisena (Cenad de astazi). in sec.XIII apare denumirea cetatii Timisoarei sub denumirea de Castrum Timissiensis. Regiunea, din punct de vedere istoric, era alcatuita din zone care astazi fac parte din Romania (cea mai mare parte, 18 966 km²), din Serbia (asa numitul Banat Sarbesc, 9 276 km²) si o mica parte din Ungaria (284 km²). De altfel, la origini, denumirea de „banat” desemna regiuni situate la granita si conduse de un „ban”, adica regiuni organizate politic, militar si administrativ, cu rol in apararea antiotomana. Astfel era Banatul de Severin, Banatul de Belgrad sau Banatul de Sabat, etc. Banatul de Severin, cel care sta la originea Banatului romanesc de astazi, a fost o regiune infiintata la granita taratului romano-bulgar, pentru apararea granitei Regatului Maghiar si a fost organizat de Regele Andrei al II-lea (1228). in 1365 erau atestate Banatul de Severin, Banatul de Belgrad si Banatul bulgaresc. Denumirile de Banatus Temesvariensis sau Banatus Temesiensis apar abia la sfarsitul sec.XVII, atunci cand, pentru romani, regiunea era cunoscuta ca Temisana. Chiar daca in 1918, la Adunarea de la Alba Iulia s-a proclamat si independenta Banatului, istoria decisa de marile puteri la sfarsitul Primului Razboi Mondial, a hotarat, in anul 1919, ca Banatul sa fie impartit intre Romania (cca. 2/3 din suprafata), Regatul Sarbilor, Croatilor si Slovenilor (cca.1/3 din suprafata) si Ungaria (cca.1% din suprafata).

Regiunea Banat de astazi, cu o suprafata de cca. 19.000 km², este situata in partea de sud-vest a Romaniei si este formata din judetele Timis, Caras-Severin (fara Bucova, Cornisoru, Boutarii de Jos, Boutarii de Sus si Preveciori), Arad (la sud de raul Mures), Mehedinti (partea de vest cuprinzand Baia Noua, Dubova, Eibenthal, Eselnita, Orsova si Svinita) si Hunedoara (numai Salciva si Pojoga). Principalele orase ale regiunii sunt Timisoara, Arad, Resita si Lugoj.

Relieful regiunii este format in partea de est si sud din munti ce apartin Carpatilor Meridionali si Occidentali: o parte din Muntii Poiana Rusca, muntii tarcu si Godeanu, Muntii Almajului, Mehedinti si Semenicului. Pe suprafata regiunii se afla si doi vulcani stinsi, cu inaltimi in jur de 200 m: Piatra Rosie si sumigu. Este o zona ce este partial acoperita de paduri si de vaste pasuni. in centru este zona colinara, partea de vest a Piemonturilor Vestice, continuata spre vest de campia joasa a Tisei. Muntii actioneaza ca un imens paravan si fac ca intreaga zona a Regiunii Banatului sa se bucure de o clima blanda, cu influente mediteraneene si fara manifestari extreme.

Din punct de vedere economic, regiunea, cuprinsa intre fluviul Dunare si raurile Mures si Tisa, dispune de o bogata retea de izvoare minerale, cele mai renumite fiind izvoarele reci de la Buzias si Lipova dar si cele termale de la Herculane. in jurul acestor bogate zacaminte de ape minerale s-a dezvoltat o importanta activitate turistica si balneara dar si de imbuteliere a acestor ape ca ape de masa sau cu proprietati curative. Dezvoltarea economica s-a datorat initial bogatelor zacaminte de minereuri aflate in subsol dar, mai ales, datorita celei mai mari exploatari de marmura din tara, cea de la Ruschita. Dar promotorul dezvoltarii economice l-a constituit Canalul Bega, canal navigabil, construit in sec. XVIII, cu o lungime de 114 km, dintre care 44 km sunt pe teritoriul Romaniei, restul pe teritoriul Serbiei (tinut ce apartinea la acea data Banatului istoric). Acest canal a favorizat traficul de marfuri din Europa centrala, pe apa, pana la Dunare si mai departe, prin porturile de la Marea Neagra, in restul lumii. La mijlocul sec.XIX, constructia caii ferate a contribuit si ea la dezvoltarea unei economii moderne, industriale. Industralizarea masiva din sec.XX a lasat astazi loc unei economii axate pe productia de anvelope, aparatura electronica, componente auto, gaze tehnice, detergenti si produse alimentare, dezvoltate in special prin capitalul adus de companiile straine. Dezvoltarea economica a adus si dezvoltarea unei retele rutiere bogate dar si constructia aeroportului ce asigura transportul aerian. Dezvoltarea turismului a contribuit la cresterea serviciilor. Astfel, zona Banatului, prin apropierea si schimburile economice cu partea de vest a Europei, a fost mereu considerata ca cea mai occidentala parte a tarii. Convietuirea dintre diversele comunitati etnice (romani, germani, maghiari, sarbi, etc) a creat un patrimoniu cultural deosebit. Cele trei teatre de stat, National, German si Maghiar, sunt o premiera in Europa si ofera spectacole de inalta tinuta artistica alaturi de Opera Romana si Filarmonica Banatul. Viata culturala este imbogatita de Teatrul de papusi, de Ansamblul Banatul dar si de Biblioteca Judeteana sau Casa de cultura. Numeroasele muzee si galerii de arta sunt atractii irezistibile pentru turistul calator prin Banat. Dintre acestea amintim Muzeul Banatului care cuprinde numeroase sectii: Muzeul de Arta, cel de Etnografie, al Satului, al Viorilor, etc. Cladiri construite in stil baroc, art nouveau sau in stil romanesc, sunt adevarate monumente de arhitectura ce atrag, alaturi de monumentele istorice, numerosi vizitatori. Sunt celebre: Castelul Huniade, Palatul Dicasterial, Catedrala Mitropolitana, Domul Romano-catolic, Sinagoga din Cetate, etc. Alaturi de acestea, croazierele pe Bega, terenurile de sport, parcurile acvatice, aleile pline de flori ale parcurilor si traseele montane sunt tot atatea invitatii pe ca le lanseaza catre turisti aceasta zona.

Personalitati de seama au dus renumele Banatului in cele patru zari. Dintre acestea amintim doar cativa: Ioan Holender (directorul Operei din Viena),Iolanda Balas (dubla campioana olimpica la saritura in inaltime), Traian Vuia (pionier al aviatiei romanesti), poeta Ana Blandiana, Nicu Covaci, fondator al trupei Phoenix, Mircea Baniciu si multi altii. Avand in vedere toate acestea, intelegem mai bine mandria banatenilor si celebra lor zicala „Tot Banatu-i fruncea”, desi adevarul este ca fiecare regiune a tarii ar putea revendica acest slogan avand, desigur, alte motive si argumente la fel de convingatoare. si, desi Revolutia din 1989 a pornit din Timisoara, sa nu uitam ca fara restul tarii, unita intr-o pornire unica, nimic nu s-ar fi schimbat asa cum nu s-a schimbat nimic dupa amplele proteste ale muncitorilor din Brasovul anului 1987.

Turistii care vor sa cunoasca mai bine Romania, trebuie neaparat sa faca un popas si in aceasta zona deosebita, cunoscuta ca Regiunea Banat.

Parerea ta ne intereseaza!

Written by Paul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

GIPHY App Key not set. Please check settings

Paintball Brasov

Spitalul Clinic de Urgenta Sf. Pantelimon din Bucuresti Spitale din Bucuresti UPU Bucuresti Institutii medicale