Regiunea Moldova

Regiunea Moldova este numele partii de nord-est a Romaniei si este, poate, zona cea mai cunoscuta si controversata a tarii. Moldova, pana in sec. XVIII (pana in 1775 cand s-a pierdut Bucovina), se intindea de la Carpatii Orientali, in partea de vest, pana la Dunare, la Chilia si Cetatea Alba in sud, si in nord pana la Hotin si Cernauti. Era partea de nord-est a vechii Dacii, era Moldova lui stefan cel Mare si a urmasilor lui, era parte din Romania Mare. Sec.XVIII si XIX au adus pierderea unor parti importante din aceste teritorii ce au fost recuperate, pentru putin timp, prin Marea Unire din 1918, si recunoscute ca atare prin Tratatul de la Trianon in 1920. Cele doua razboaie mondiale si interesele marilor puteri au ciuntit acest teritoriu strabun (in luna iunie 1940, s-a pierdut Basarabia, Bucovina de nord si tinutul Herta).

Acum, in sec.XXI, regiunea Moldova este parte a Romaniei moderne si se invecineaza la est cu Basarabia, la nord cu Basarabia si Bucovina, la vest cu Bucuvina si Transilvania si la sud cu Muntenia si Dobrogea. Suprafata totala a acestei regiuni este de 35.806 km²si are o populatie de cca. 4.285.000 de locuitori. Din punct de vedere administrativ, suprafata Moldovei este impartita in 8 judete: Botosani (localitatile Sinauti, Rogojesti si Candesti fac parte din Bucovina), Suceava (doar estul si sudul judetului, inclusiv orasul Falticeni), Iasi, Neamt (localitatile Bicazu Ardelean, Bicaz-Chei si Damuc, fac parte din Ardeal), Vaslui, Bacau (localitatile Ghimes-Faget si Poiana Sarata, fac parte din Ardeal), Galati si Vrancea (localitatile situate la sud de raul Milcov, fac parte din Muntenia).

Teritoriul Regiunii Moldova este in cea mai mare parte o zona de podis, Podisul Moldovei, caracterizat de inaltimi de variaza intre 600 m si 200 m si este format din culmi, culoare si depresiuni. Partea de nord-est este caracterizata de dealuri scunde ce alterneaza cu vai largi si joase, in timp ce partea centrala si sudica este formata din dealuri taiate de vai adanci, formate de torenti. Podisul Moldovei este si el format din podisuri mai mici (podisul Sucevei, Barladului,etc), depresiuni si campii (campia Moldovei, Jijiei, Prutului, etc) situate in vaile aluvionare ale raurilor. Cele mai mari rauri ce uda acest teritoriu sunt Prutul si Siretul, Moldova, Bistrita, etc. O parte din Carpatii Orientali se afla pe teritoriul Regiunii Moldova. Cele mai cunoscute masive sunt Ceahlaul, Muntii Bistritei, etc.

Clima acestei regiuni este temperat continentala cu precipitatii medii si temperaturi medii anuale mai mici in zonele de munte si deal si mai ridicate in zonele de campie. Flora si fauna sunt, in linii mari, specifice reliefului, cu paduri bogate de conifere si foioase in ariile montane (brad, molid, fag) si cu paduri de foioase (carpen, paltin, stejar), pasuni si terenuri arabile in zonele mai joase, de deal si de campie. Fauna cuprinde specii diverse: ursi, lupi, cerbi, mistreti, cocosi de munte, ulii, vulturi, etc. in zonele de deal si munte, dar si nenumarate specii de pasari de apa pe malul raurilor si al lacurilor.

Relieful variat al acestei zone a favorizat dezvoltarea asezarilor umane din cele mai vechi timpuri (din paleolitic), iar pozitia geografica, pe axa drumurilor comerciale europene, a facut ca regiunea sa cunoasca o permanenta evolutie demografica si economica. Vechile targuri au devenit cetati de scaun, capitale ale tarii Moldovei ce s-a format in sec.XIV, sub domnia lui Bogdan-voda. Prima, in ordine cronologica, a fost a fost Suceava (astazi apartine regiunii istorice Bucovina) a carei perioada de maxima inflorire a fost in sec.XV, sub domnia lui stefan cel Mare. in sec.XVI, sub domnia lui Alexandru Lapusneanu, capitala Moldovei se muta la Iasi si va fi aici pana in 1859, anul Unirii Principatelor Romane, cand va continua sa fie capitala acestora impreuna cu orasul Bucuresti, pana in 1862, anul din care singura capitala va fi Bucurestiul. Orasul Iasi este cel mai mare oras. Regiunea Moldovei cuprinde multe alte orase cu o economie bine dezvoltata, cum sunt: Botosani, Targu Neamt, Vaslui, Bacau, Galati si Focsani, pentru a aminti numai resedintele de judet.

Economia acestei regiuni s-a dezvoltat de-a lungul timpului, devenind chiar emblematica pentru anumite orase. Astfel, una dintre cele mai dezvoltate ramuri este cea chimica, fiind renumite combinatele de la Borzesti, Roznov sau Onesti. Alte ramuri industriale cu traditie sunt cele constructoare de nave de la Galati (unde exista si mari santiere navale pentru reparatii), de produse farmaceutice de la Iasi, de industrializare a lemnului de la Bacau si Iasi sau industria materialelor de constructii de la Bicaz, Roman si Iasi. Exploatarea zacamintelor de petrol, gaze naturale si carbune aflate in subsolul regiunii, se face in localitatile Moinesti, Comanesti, Berca, etc. Dealurile subcarpatice ofera o clima prielnica pentru cultivarea vitei de vie si, ca urmare, aici s-a dezvoltat industria vinicola, fiind renumite podgoriile de la Odobesti, Cotnari, Husi, Vaslui sau Iasi. Suprafete intinse cultivate cu pomi fructiferi gasim in judetele Iasi, Vaslui si Botosani in timp ce cresterea vitelor se face mai ales in judetele Botosani si Suceava. De fapt, agricultura si cresterea vitelor sunt indeletniciri practicate pe tot cuprinsul Moldovei, fiind ocupatii de baza ale locuitorilor, din cele mai vechi timpuri.

Dezvoltarea economica a atras dupa sine si dezvoltarea retelelor de transport rutier, feroviar si aerian. Chiar daca in regiune nu exista autostrazi, reteaua rutiera este foarte bine dezvoltata, soselele facand legatura cu tot restul tarii dar si cu intreaga Europa. Reteaua de cai ferate dateaza din 1870 cand s-a inaugurat linia Bucuresti-Buzau-Braila-Galati-Tecuci-Roman. Astazi regiunea este practic impanzita de retele de cai ferate ce asigura transportul de calatori si de marfa. in ceea ce priveste transportul aerian, orasul Iasi are cel mai mare aeroport international din zona. Este urmat indeaproape de aeroportul din Bacau unde exista si o renumita baza de formarea si de antrenament a pilotilor, la Bobocu. Dar cea mai importanta contributie a Regiunii Moldova la dezvoltarea Romaniei o constituie mostenirea culturala. Aici s-a publicat prima carte de legislatie in limba romana (1646) dar si prima lucrarea filozofica in limba romana (Dimitrie Cantemir-1698). in Iasi a avut loc prima reprezentatie teatrala (1816), s-au tiparit primele timbre postale (celebrele „Cap de bour”-1857) si s-a infiintat prima universitate de medicina (1859).

Regiunea Moldovaeste locul de nastere al unor personalitati de talie mondiala: Grigore Cobalcescu (intemeietorul geologie romanesti), Emil Racovita (intemeietorul speologiei) sau George Emil Palade (singurul roman laureat al Premiului Nobel). Daca stiinta romaneasca datoreaza atat de mult savantilor nascuti pe aceste plaiuri, trebuie spus ca limba si literatura romana datoreaza infinit mai mult. Sute de personalitati s-au nascut sau si-au legat numele de pamantul Moldovei si este extrem de dificil de stabilit o ierarhie a contributiei lor. Este vorba in primul rand de celebrii prieteni: poetul Mihai Eminescu si povestitorul Ion Creanga, cei care au ridicat limba romana populara la rangul de limba literara. La fel de importante sunt operele scrise de Mihail Sadoveanu, picturile lui Theodor Pallady sau Nicolae Tonitza, dar si contributiile unor oameni de stiinta ca: academicianul dr.Grigore T. Popa, fondatorul facultatii de medicina sau Neculai Culianu, matematician si astronom, membru corespondent al Academiei Romane. Dintre marile personalitati contemporane trebuie amintiti, dintre multi altii, Constantin Ciopraga, critic si istoric literar, Florica Musicescu pianista talentata si profesoara de muzica, fondatoare a scolii romanesti de pian si Patriarhul Teoctist.

Cu o istorie atat de bogata si numeroase personalitati ce s-au nascut sau au trait aici, Regiunea Moldovei ofera turistilor mii de obiective. Aici pot fi vazute ruinele unor vechi cetati si tot aici se gasesc celebrele manastiri Agapia, Neamt, Secu, Varatec, Catedrala Metropolitana din Iasi si nenumarate biserici-monument aflate in toate orasele regiunii. Deosebit de interesante sunt si muzee de istorie si arta, statiunile montane (Durau) sau balneo-climaterice (Tg.Ocna) dar si podgorii renumite (Cotnari, Nicoresti, Bujoru,etc.). Iubitorii drumetiilor montane au la dispozitie masivele Ceahlau sau Calimani dar si rezervatia naturala de magnolii din Botosani si parcul national din Ceahlau.

Istoria bogata, obiectivele turistice naturale sau arhitectonice, dar mai ales ospitalitatea localnicilor, toate asigura turistului un sejur placut in Regiunea Moldova.

Parerea ta ne intereseaza!

Written by Paul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

GIPHY App Key not set. Please check settings

QUIZ: Can You Guess What Type Of Music Each Person Is Listening To? Trivia Quiz

Casa de Cultura Cluj Napoca