Salina OcnaMures

Salina Ocna-Mures este o unitate miniera din Judetul Alba. Exploatarea sarii in acest zacamant a inceput in epoca bronzului, proces continuat pana in epoca dacica si epoca romana. Camerele lungi, de 15-30 m constituiau aceste mine romane deschise la zi si cu exploatare in vatra, care astazi pot fi identificate in zona Lacurilor romane. in timpul romanilor, aceasta localitate in care sarea apare la suprafata se numea Salinae. Exploatarile moderne au facut ca dupa 1791 sa fie posibila extragerea de sare uscata sau sub forma de saramura concentrata. Minele subterane in care s-a exploatat sarea au fost: Mina Iosif / Jozsef / Joseph, unde s-a format de-a lungul anilor, lacul Iosif, prin surparea minei si umplerea cu apa a camerelor subterane; Mina Francisc / Ferencz / Franz , unde s-a format lacul Francisc; Mina Ferdinand, deschisa la inceputul sec. al XIX-lea, numita ulterior Mina Rudolf / Rudolph formandu-se aici, in timp, lacul Ferdinand. O alta mina in care s-a exploatat sarea este Mina stefania, deschisa spre mijlocul sec. al XIX-lea, numita Mina Regina Maria in perioada interbelica si, dupa 1944, Mina 23 August, de unde si denumirea lacului format pe acest loc, lacul 23 August. La inceputul sec. al XX-lea s-a deschis Mina Principele Nicolae, care s-a numit, dupa 1944, Mina 6 Martie si care da numele lacului 6 Martie de azi si Mina 1 Mai, deschisa dupa 23 august 1944, o mina cu patru orizonturi, cu un put de extractie si un put de aeraj, situat in exteriorul incintei. Tot aici s-a format lacul 1 Mai. Extragerea sarii sub forma de saramura concentrata se realizeaza prin doua procedee: in camere paralelipipedice are loc dizolvarea statica (intre anii 1921 si 1952), in Mina Prncipele Nicolae, iar dizolvarea cinetica se producea prin intermediul sondelor plasate in trei campuri, localizate fie la suprafata terenului, fie in subteran (intre anii 1952-2006).

Astazi, Salina Ocna-Mures asigura necesarul de saramura pentru intreprinderea de profil din Ocna Mures din noul camp de sonde deschis pe partea dreapta a Muresului. Cand nu s-a mai putut realiza acest lucru, s-a decis pomparea diferentei de volum din lacurile de pe masivul cu sare, umplute cu saramura concentrata. Astfel, din cauza unor avarii tehnice la mai multe sonde, s-a ajuns, in anul 1978, prin incalcarea unui principiu esential de protejare a masivului de sare, sa fie diluata concentratia apelor ceea ce a dus la dizolvarea peretelui de siguranta dintre lacul Iosif si Mina 1 Mai. Acesta a cedat si a produs inundarea camerelor minei in cateva minute. Catastrofa miniera din 1978 a dus la incetarea exploatarii sarii in stare solida la Ocna Mures. O alta catastrofa s-a produs in anul 1912, cand apele Muresului au patruns in cateva dintre minele vechi, determinand surparea tavanelor acestora si aparitia unor palnii si cratere mari, la suprafata terenului, afectand si zonele locuite din vecinatate. Daca se intreaba cineva care era tehnica de deschidere a ocnelor conice de sare, poate afla ca numai daca se depista sarea pana la o adancime de 36 m, forajele de explorare continuau, executandu-se un al doilea put, la o distanta de 6 m de primul, pentru a se stabili grosimea stratului acoperitor deasupra acestuia. Unul servea intrarii si iesirii minerilor din ocne, iar celalalt pentru extragerea sarii din subteran. intregul put, care avea forma patrata (fiecare latura avand 2,8m pana la o adancime de 4 m), e sprijinit pe asa-numitul „fundament”, realizat din barne de lemn incastrate in sare. Putul trebuia armat de jos in sus, la inceput cu un amestec de argila, pleava si lana de oaie, iar mai apoi cu grinzi de lemn. Grosimea armaturilor fiind de 0,3 m se ajungea de la 2,8 x 2,8 m la dimensiunile 2,5 x 2,5 m. Peretii se captuseau cu piele de bivol pentru impermeabilitate, de la nivelul steril-sare in jos. De la nivelul „fundamentului” in jos se continua profilul conic, largindu-se pana cand cele doua puturi alaturate se uneau, luand o forma conica ogivala. Mina era gata de explorat doar atunci cand un administraor al salinei putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul, stand pe un bulgare de sare, in mijlocul acesteia. Data in functiune oficial, ocna primea si un nume, costurile deschiderii acesteia depasind 5000 de florini (guldeni) de argint. Salariile taietorilor de sare scadeau insa la tariful de 1,5 creitari, de la 4,5 creitari, pentru fiecare bloc de sare.  Salina Ocna-Mures poate fi vizitata pe strada Mihai Eminescu nr 19

Parerea ta ne intereseaza!

Written by Paul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

GIPHY App Key not set. Please check settings

Primaria Constanta

Predeal