Nu e ușor să treci de la un sistem de încălzire la altul complet nou. Un exemplu concret în acest sens este trecerea de la încălzirea pe gaz la cea pe lemne. Pe lângă deranjul pe care îl ai cu montarea noului sistem, mai apar și întrebările cu privire la combustibilul perfect. Care sunt oare lemnele cu adevărat bune pentru foc?
Astăzi vrem să îți prezentăm un top al lemnelor bune pentru foc pentru a nu pica în capcana celor care vor să își vândă marfa cu orice preț. De asemenea, vrem să îți oferim și informații cu privire la criteriile care fac diferența între speciile de lemn. Deci, ce mai așteptăm? Să începem!
Care sunt lemnele bune pentru foc?
Topul este unul cât se poate de simplu, bazat pe nivelul puterii calorice despre care vom vorbi mai în detaliu mai jos. Așadar, lemnele cu adevărat bune pentru foc sunt următoarele:
- pin – 4000 kcal/kg;
- molid – 3727 kcal/kg;
- mesteacăn – 3700 kcal/kg;
- salcâm – 3575 kcal/kg;
- fag – 3550 kcal/kg;
- cireș – 3500 kcal/kg;
- stejar – 3450 kcal/kg;
- plop – 3200 kcal/kg.
După cum am spus, topul este făcut pe baza puterii calorice. Dacă ar fi să facem raportarea după unitatea de volum, stejarul, salcâmul și fagul ar câștiga detașat, fiind vorba de lemn mai dens.
Care sunt factorii definitorii pentru un lemn cu adevărat bun de foc?
Când vine vorba de lemne pentru foc cu adevărat bune, există x criterii care le oferă acest statut. Vorbim despre:
- putere calorică;
- densitate;
- conținut de apă;
- inflamabilitate.
Despre puterea calorică trebuie să știi că este cantitatea de căldură pe care o degajă lemnul prin ardere. Atunci când lemnul arde, produce energie. Energia o simțim ca degajare de căldură. Așadar, cantitatea de căldură degajată este puterea sa calorică.
Să știi că puterea calorică este dependentă de gradul de umiditate. Cu cât lemnul este mai verde, cu atât mai mică este puterea calorică. Lemn perfect uscat nu poți obține la tine acasă, ci doar într-un laborator. Așadar, pentru ardere, umiditatea lemnului poate fi în jur de 15%.
În aceeași ordine de idei, puterea calorică este influențată și de conținutul de celuloză și lignină din lemn. Lignina are o putere calorică de 6000 kcal/kg, iar celuloza și hemiceluloza doar 4150 kcal/kg. Ce înseamnă asta? Că rășinoasele degajă o cantitate mai mare de căldură în timpul arderii. De aceea, pinul și molidul ocupă un loc fruntaș în topul nostru.
Și densitatea este un criteriu important atunci când vine vorba despre lemnele de foc. Cu cât lemnul este mai dens, cu atât mai mare este puterea calorică. Cauți lemne pentru foc? Ia legătura cu Tomibena.
Mai avem ceva de completat la capitolul umiditate și implicit conținut de apă la tăiere. După ce este uscat, locurile în care apa a stat în lemn vor rămâne goale, rezultând un lemn mai afânat. Lemnul care la tăiere are o umiditate de 35-40% (în cazul stejarului) este cu mult mai dens decât cel care tăiere are un conținut de apă de 60-65% (așa cum este cazul plopului sau a salciei).
Cât despre inflamabilitate, dacă nu ar inflamabil, lemnul nu ar arde. Un lemn cu o densitate medie și umiditate de 12-15% are nevoie de 300 grade Celsius pentru a se aprinde. Inflamabilitatea este direct proporțională cu raportul dintre suprafață și volum, motiv pentru care lemnele subțiri se aprind cu o mai mare ușurință.
Despre arderea lemnului trebuie să știi că este un proces oxidativ. Ce înseamnă acest lucru? Că pentru a se întâmpla trebuie să fie întreținut de aer, în special de oxigenul din aer. De aceea, atunci când un foc este acoperit se stinge și atunci când apare o sursă de aer arde din nou.
Potrivit experților în domeniu, pentru arderea unui kg de lemne este nevoie de 0.6 kg de aer. Asta înseamnă că, grație cantității mai mari de aer prezent în vasele mari ale lemnelor, foioasele ard mai bine decât rășinoasele care au vasele foarte subțiri și închise la capete.
Acestea fiind spuse, iată tot ce trebuie să știi despre lemnele de foc. Toate aceste informații te vor ajuta să faci cele mai bune alegeri!
